duminică, 23 noiembrie 2014

Oamenii mici omoară animale mari

        Mi-am promis mie însumi să nu mai postez nimic, pe blog,  până nu voi reuși să scriu despre cartea unui frate din Moldova. M-am abținut chiar când un prieten mi-a zis că i s-a semnalat că l-am mai înțepat în textele mele  - el face politică -, în condițiile în care m-am ferit să-mi dau cu părerea despre mersul ultimelor evenimente de la noi și n-am făcut nici cea mai mică aluzie la adresa amicului cu pricina. Ba chiar am făcut un greu compromis de dragul lui. N-am zis nimic nici măcar când am văzut că, pe net, Sfântul Arsenie Boca a fost transformat în agent electoral.
         Fac însă prostia de a deschide televizorul. Și ce văd? Ion Țiriac a fost la vânătoare, la Polul Nord! Urșii polari sunt aproape de extincție, dar demenții continuă să-i masacreze. Păcat, cândva avusesem o părere bună despre Țiriac. Țin și acum minte cum îl băgase în corzi, pe arena Progresul, în finala Cupei Davis, pe celebrul  Stan Smith, după ce acesta din urmă îl făcuse pulbere pe Ilie Năstase, cu două zile în urmă. N-am văzut și n-am auzit în viața mea ca unui alt tenismen să i se scandeze numele, cu atâta entuziasm, pe un teren de joc.  Alt îmbuibat, Ioan Nicolae, a împușcat, pe bani grei, un elefant pe care îl va împăia și-l va aduce la moșia sa.
        Deja mă umplusem de scârbă când îl văzusem pe regele Juan Carlos fotografiat lângă niște pachiderme ucise de el. Și este inutil să mă întreb de ce oamenii cu bani mulți nu fac ceva pentru protejarea mediului și a animalelor sălbatice, preferând să le nimicească. Se poate însă psihanaliza mania asta a bogaților de a omorî niște făpturi nevinovate, cărora nu le poartă nimeni de grijă?
         Dacă aș avea puterea necesară, aș da o lege prin care ”trofeele” proprietarilor de pușcoace să fie trecute la capitolul Crime împotriva naturii și aș confisca toate armele de vânătoare.
     
P. S. 1.S-ar părea că pușcăriașii și politicienii s-au pus cu furie pe scris, fiind, evident, mai mediatizați decât scriitorii profesioniști. Inspirat de un film cu un mafiot căzut în patima autorlâcului, îmi propun să analizez complexul care stă la baza orientării unor cetățeni către condiția de scriitor.
        2. Aflu, cu tristețe, că poeta Cornelia Maria Savu a trecut la cele veșnice. Îi citeam poemele încă din adolescență, dar am cunoscut-o abia în primăvara trecută, când ne-am întâlnit întâmplător la fosta ASB. Dumnezeu s-o odihnească!

9 comentarii:

Augustin spunea...

De acord cu tine, dragă Şerban. Există şi un post TV de pescuit şi vânătoare. Când se pescuieşte, mă mai uit, dar când butonez telecomanda şi dau peste nişte tipi cu puşti cu lunetă luând la ţintă o căprioară sau un mistreţ, mi se opreşte inima şi dau mai departe îngrozit. Slavă Domnului, n-am văzut niciodată cum e împuşcat un animal, nici în direct, dar nici la TV.

P.S. Te felicit pentru titularizarea în USR. Când mă gândesc că există de 20-30 de ani vreo mie de nulităţi în USR, iar un romancier de valoarea ta abia acum a trecut mă apucă o revoltă!...

Şerban Tomşa spunea...

Maestre DAD,
A omorî un animal nevinovat e o crimă oribilă, nu un sport. De ce nu se duc vânătorii - care au, slavă Domnului, ce să mănânce! - să tragă în poligoane, până li se vor sparge timpanele? Natura este a lui Dumnezeu și nu avem voie să o distrugem. Dar știi ce am observat? Că toți ucigașii de animale, sălbatice sau domestice, sfârșesc urât de tot.
Îți mulțumesc, dragul meu, pentru felicitări. Cum îi spuneam unui prieten comun, cuvintele tale mă bucură cel puțin la fel de mult ca și titularizarea. După vreo trei-patru ani de stagiatură nici nu știam că trebuie să-mi fac alt dosar, cu toate textele scrise de și despre mine, plus romanele. Eram convins că titularizarea vine automat!

Radu spunea...

Maestre, sunt pescar. Am învățat șă prind și să eliberez. De vânătoare nu m-aș apuca niciodată. Dezavuez crima și pe criminali. Eu i-aș duce pe terenul de la Balș și i-aș îndemna să se ia la ochi unii pe alții ... :) Cred că cea mai frumoasă vânătoare se face cu aparatul de fotografiat .

La Rose Jaune spunea...

sa ucizi un animal ca sa supravietuiesti, inteleg... dar cand vad imbuibatii astia care ucid de placere si divertisment (va dati seama ce plictisiti de viata sunt, sarmanii, daca numai in asta gasesc placere?!) sunt de-a dreptul consternata! (cu atat mai mult cu cat sunt posesoare de patruped si il respect ca pe un om)

felicitari si toata stima pentru titularizare, sunteti foarte modest, eu am aflat intamplator de pe blogul lui adrian voicu...

Şerban Tomşa spunea...

Radu,
Foarte frumos spus : ”cea mai frumoasă vânătoare se face cu aparatul de fotografiat.” Cam așa ar merita vajnicii purtători de pușcă . să se războiască între ei : Dar parcă văd că sare ca ars vreunul dintre ei. :)

Şerban Tomşa spunea...

La Rose Jaune,
Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Aveți dreptate. Tot ce e viu e sacru. Nu ne este îngăduit să ucidem decât pentru a supraviețui. Cred însă că, dacă aș fi pus în asemenea situație, aș prefera să mor de foame. De aceea îl detest pe deșteptul ăla, Bear Grylls, care face niște seriale despre supraviețuire, omorând cu entuziasm tot ce-i iese în cale.

Şerban Tomşa spunea...

La Rose Jaune,
V-am introdus, pe dumneavoastră și pe Adrian Voicu, pe lista mea de bloguri. Cu drag.

La Rose Jaune spunea...

e o onoare prea mare, sper sa-i fac fata. multumesc :)

Şerban Tomşa spunea...

La Rose Jaune,
La fel de onorat sunt și eu! Cu drag, cu admirație.