duminică, 1 iunie 2014

Omisiuni regretabile

Mi se întâmplă ca nişte demoni să-mi tulbure apele şi să-mi strice jucăriile tocmai când mi-e lumea mai dragă.  Îmi ard instalaţia electrică, îmi defectează calculatorul şi transformă în monştri obiectele care mă înconjoară. Aşa îmi distrag ei atenţia de la ceea ce fac.
Îmi propusesem să vorbesc, în interviul pe care mi l-a luat Constantin Piştea, despre două lucruri cu adevărat importante pentru mine :
1. Activitatea remarcabilă a bloggerilor pasionaţi de literatură, oameni instruiţi, talentaţi, de bun-gust, mulţi dintre ei fiind adevăraţi critici literari. Sunt la fel de interesanţi ca şi cei mai buni scriitori care au bloguri. Activitatea lor ţine în echilibru atmosfera culturală din România, împiedicând balanţa receptării să se încline definitiv în direcţia prostului gust şi a ignoranţei. Trebuie să mă documentez serios, fiindcă sunt mai mulţi, iar eu nu cunosc decât câţiva : Camelia Săpoiu, Andreea Toma, Constantin Piştea, Lucia T., Mikawber, Dragoş C. Butuzea. Într-un fel sau altul, mulţi dintre ei vor face carieră literară.
2. Modul în care Radu Aldulescu îi promovează, la rubrica sa din Luceafărul de dimineaţă, pe tinerii prozatori talentaţi. Uneori pune umărul şi la afirmarea celor mai copţi de ani, când aceştia sunt ignoraţi de criticii prinşi cu alte treburi. E absolut impresionant că, în peisajul autohton, un mare scriitor îi ajută pe confraţii săi, neafirmaţi. Suntem obişnuiţi ca, printre românaşi, să cadă, din Olimpul literelor, consacrat, fulgerele invidiei şi ale răutăţii către necăjiţii care mai îndrăznesc să întristeze hârtia cu ideile lor.
Voi dedica articole speciale acestor teme.


http://constantinpistea.wordpress.com/2014/05/31/interviu-cu-scriitorul-serban-tomsa-sunt-scriitor-si-asta-e-totul-pentru-mine/ 
http://www.ziarulmetropolis.ro/interviu-serban-tomsa-o-coborare-in-infern/

2 comentarii:

Andreea Toma spunea...

Mulțumesc pentru apreciere, pentru frumoasele cuvinte!:) Mi-a plăcut foarte mult interviul!:)

Şerban Tomşa spunea...

Andreea,
Aprecierile sunt sincere. Sunt bloggeri extraordinari, mai buni decât mulţi critici literari. E drept că unii dintre cei care se ocupă de cărţi au împrumutat, de la comentatorii din reviste, aroganţa şi suficienţa de rigoare. Dar sunt puţini cu păcatul ăsta.