vineri, 30 septembrie 2011

A avea și a nu avea

Diminețile de cositor ale toamnei îmi amintesc de bărbile brumate ale cerșetorilor și de câinii care nu au o poartă la care să râcâie și să ceară o bucată de pâine.
Lumina elducorată a amiezii mi-i aduce în minte pe cei care nu au o carte de citit, o femeie de care să se îndrăgostească și un Dumnezeu pe care să-l iubească.
Serile înșelătoare mă fac să-i văd pe cei care nu au un loc unde să se ducă, după formularea lui Marmeladov, neuitatul personaj al lui Dostoievski.

P.S. Apropo de mitocănia patronilor care își disprețuiesc și își insultă clienții.
Utilizez o rețea de telefonie care mi-a trimis, timp de trei luni, mesaje imploratoare în care mă ruga să-mi reînnoiesc abonamentul, promițându-mi avantaje demne de luat în seamă. După ce am făcut ce m-au rugat, factura s-a umflat în mod inexplicabil. Mai mult, în fiecare lună primesc amenințări în legătură cu plata pe care trebuie să o efectuez, deși n-am întârziat niciodată cu achitarea datoriei. Hărțuielile țin fix două săptămâni : una înainte de expirarea termenului de virare a banilor, a doua, după. Angajațiii firmei nici nu se ostenesc să verifice cine a plătit la timp și cine nu. Ăsata să fie capitalismul românesc ? Un amestec de milogeală agresivă, înșelătorie, amenințări, hărțuială și jecmăneală ?

2 comentarii:

Liviu Drugă spunea...

Iar unii nu au nici un loc in care sa viseze sau sa isi gandeasca, necajiti, tristetile lor.

Şerban Tomşa spunea...

Liviu,
da, din păcate.
Iar alții au palate, mașini, bani și femei, care nu le folosesc la nimic...